Mda, am ajuns pe patul de spital, în prag de Crăciun… 🫣

Zilele astea am finalizat o acțiune de „revizie” începută în primele luni ale anului, după ce am făcut niște analize medicale din care reieșea că trebuie să fac ceva din perspectiva sănătății.

Așa că am făcut modificări la regimul alimentar, un pic de medicamentație adecvată, un pic mai multă atenție la stilul de viață și… am dat „jos”, în lunile astea, vreo 12 kilograme! Că era necesar… 😁

Acțiunea continuă… Însă, a mai apărut o problemuță. În urma investigațiilor cardiologice (la clinica Prevent în Turda), mi s-a recomandat să fac și niște teste mai amănunțite, la inimă („test de efort” parcă așa îi spune, mai puțin științific).

Așa că m-am programat, la cabinetul de specialitate de lângă Institutul Inimii din Cluj-Napoca, iar pe la începutul acestei luni mi-a venit rândul.

Și am alergat pe ceva bandă, cu senzori pe mine și cu ceva ser injectat, pentru o observație mai bună a funcționării inimii (inclusiv la un aparat asemănător RMN sau poate chiar aia era, dar sincer nu mă pricep 😁) și… au descoperit o problemă de „funcționare”, la un efort mai ridicat.

Imediat s-a alertat lumea, doctorița de la Prevent m-a trimis la domnul doctor Tătaru, care mi-a explicat că din datele respective ar rezulta că problema este destul de serioasă (35% din inimă nu funcționa) și că ar trebui să grăbim o internare, pentru investigații coronariene de specialitate. Iar apoi, în funcție de concretul situației, vedem ce este de făcut.

Așa că internarea a intervenit în 18 decembrie. Adică, ieri dimineață. Sunt în spital și în prezent, însă partea bună e că „greul” a trecut, în urma intervenției chirurgicale care a avut loc azi.

În urma unei intervenții chirurgicale coronariene (minim invazivă, cu introducerea unor tubulețe pe venă, prin mână și piept, până în zona inimii, pentru a studia arterele care alimentează mușchiul inimii.

Și au descoperit că este, într-adevăr, o problemă ce necesita o intervenție urgentă. Artere coronariene înfundate cu colesterol depus pe pereții vaselor de sânge.

Așa că, în cadrul aceleiași intervenții, a fost nevoie și de montarea unui stent „mai lung” (mai special, din câte am înțeles), care să rezolve problema descoperită.

Descoperită cu noroc, aș putea spune, doar la testele și investigațiile mai amănunțite. Că, altfel, EKG normal, tensiunea mi se stabilizase ok la 12 cu 8 (ca-n „tinerețe”), iar la ecografia normală nu se vedea vreo problemă de funcționare a inimii. Practic, dacă nu ajungeam la această intervenție în timp util, riscam un infarct, cu urmări nasoale.

Ca să fac o glumă: mi-am dat seama că problema descoperită era gravă și urgentă, după modul în care mă priveau medicii. 😂

Nu neg, m-am gândit și la momentul „trecerii” sau al plecării din lumea asta. 🫣 Și putea fi și acel moment, la o adică… Pentru că sunt împăcat cu mine, nu am regrete și nici ceva de „demonstrat”. Trăiesc fiecare zi în mod normal, ca să fiu mulțumit, împăcat și împlinit. Dincolo de asta, astfel de momente te pot ajuta să fii mai înțelept. 😜

Deci, deocamdată încă sunt în spital. Așa se explică absența mea de pe siteul TurdaNews, din ultimele zile. Dar, s-au ocupat colegii cu brio, iar absența mea nu a contat (ca să fiu sincer, ăsta e visul meu: ca TurdaNews să funcționeze la fel sau chiar mai bine, fără mine!).

Poate că mulți ar fi încercat să evite o abordare directă a acestui episod personal. Nu e stilul meu… 😉 Știți bine că nu sunt genul care se trage pe fund. Îmi asum chiar și momentele astea delicate, din punct de vedere medical. Pentru că sunt jurnalist și întotdeauna am considerat că informația e primordială. Chiar dacă e mai neplăcută pentru sine. Sau poate fi interpretată în fel și chip. Dar recunosc: convingerea că maică-mea nu va citi ce am scris (din cauza vârstei mai înaintate), a fost hotărâtoare în apariția acestui text. ☺️

Și o rugăminte: nu mă sunați pentru „urări”! Nu știu dacă pot răspunde sau dacă pot face față mai multor telefoane. E suficient să vă gândiți la mine. Fie în sens pozitiv, dorindu-mi sănătate. Fie altfel, dorindu-mi ce e mai rău. Fiecare după sufletul său… Dar nu uitați că de Crăciun, poți fii mai bun (deși eu zic că putem fi zi de zi așa). 🙃

Pentru că v-am spus că sunt genul care îmi asum. Inclusiv „hate”-ul sau ura venită dintr-o incapacitate de a înțelege lucrurile sau ceea ce expun (că, de regulă, de la asta mi se trage). Și să știți că zicala asta e valabilă pentru totdeauna: „ceea ce nu te doboară, te face mai puternic”. 😉

Multă sănătate vă doresc! Tuturor! 🤗