Poate, am oferit prea mult și prea dintr-o dată publicului din zona Turzii

Am văzut transmisiunea în direct a finalei la junioare I (handbal), de la Galați. Dincolo de performanța fantastică a clubului turdean, care a câștigat titlul de campioane naționale la această categorie, n-am putut să nu observ faptul că scorul era anunțat… prin vocea celui care filma, transmisiunea neavând nicio grafică!

Vorbim de anul 2024, de Galați (capitală de județ), de „pretențiile” Federației…

În 2016, când TurdaNews a început să realizeze astfel de transmisiuni, noi aveam grafică cu scorul! Nu mai vorbesc că, de ani buni, la handbal avem o grafică specială care pe lângă scor, indică minutul la nivel de secunde, eventualele eliminări (cu cronometru în sens invers pentru cele 2 minute cât durează sancțiunea) sau faptul că o echipă joacă fără portar.

Și-mi dau seama că, poate, am oferit prea mult și prea dintr-o dată publicului din zona Turzii. Din acest motiv, probabil, unii nici nu ne-au apreciat munca, la adevărata ei valoare. M-a întristat de multe ori acest lucru…

Mulți mi-au spus că aș fi avut mai mult de câștigat dacă proiectul era unul regional/național, pentru că turdenii nu știu să aprecieze un lucru bun, fiind mai degrabă interesați să te vadă eșuând… Și i-am spus că nu asta e adevărata problemă, că există mulți turdeni cu bun simț care văd lucrurile bune, care apreciază performanța… Însă, nu sunt atât de vocali. Sunt o masă de tăcuți, invizibilă dacă o gloată de 30 de inși se agită pe stradă sau în mediul online. Și asta e marea noastră pierdere, ca societate, zic eu. Din păcate…

TurdaNews a ridicat foarte mult standardul presei locale. Și vom continua să ridicăm această ștachetă. Pentru că acesta este ADN-ul meu și al nostru. Dar, nu pot să spun că mă bucur când văd atâta răutate în jur, atâta lipsă de luciditate, atâta falsitate, atâta ridicare în slăvi a non-valorii evidente, atâta ipocrizie, atâta nerecunoștință pentru că am oferit servicii informaționale mult peste nivelul local, atâta lipsă de bun simț, atâta lipsă de coeziune, atâta lipsă de sprijin a performanței, atâta tăcere din partea multora care ar putea avea ceva de zis și astfel să schimbe percepția zgomotului de fond făcut de alții, atâta subjugare a interesului colectiv în favoarea interesului personal… și ar mai fi multe de zis, dar nu vreau să exagerez.

Iubesc Turda cu inima unui îndrăgostit. Iert, încerc să înțeleg, văd frumosul, văd ceea ce am putea face bun, cred că stă în puterea noastră să găsim soluții la inerentele probleme care apar în drumul nostru…
Dar nu-mi cereți să aprob răutatea, să închid ochii la prostie, să asist nepăsător dacă observ ceva nelalocul lui, să înțeleg ura viscerală care-i macină pe unii, să renunț la principiile de-o viață care mă ajută să dorm liniștit și să privesc în ochi orice posibil acuzator la adresa mea… Pentru că nu pot!

Și nu voi fi niciodată un fals, doar ca să le fac unora pe plac! Îmi asum opiniile mele, chiar dacă pe unii îi deranjează. Pot discuta, pot explica, pot încerca să-ți arăt lucrurile din viziunea mea, dar nu-mi cere să fiu ipocrit sau să accept mârlănia la care recurg unii în dialoguri de joasă speță. Pentru că nu pot!

Pot însă multe! Chiar foarte multe! Și cred că o mică parte din ceea ce pot, le-am arătat multora. Am făcut și lucruri de suflet, care am preferat să rămână întotdeauna mai ascunse, mai valoroase tocmai prin caracterul anonim pe care l-am atribuit. Am făcut și multe altele, de care probabil n-aveți habar că mi-am adus și eu o contribuție sau poate doar bănuiți. Și, cu siguranță, n-am făcut multe din mizeriile pe care unii mi le atribuie, dintr-o răutate pe care n-o înțeleg. Iar cei care mă cunosc cu adevărat, știu asta.

Dacă ați citit până aici, vă îmbrățișez cu drag… Pentru cei ca voi, indiferent că sunteți 1 sau 30.000, voi continua să fiu… Vă mulțumesc! 🤗